Dragostea dureaza doar 3 Ani!

Dragostea dureaza 3 Ani!!!!

DEDICAȚIE FOSTULUI MEU , 3 ANI ÎMPREUNĂ!

Un tantar dureaza o zi, un trandafir dureaza trei zile. O pisica dureaza treisprezece ani, dragostea dureaza trei.Uite-asa. La inceput, este un an de pasiune, pe urma, un an de tandrete si, in cele din urma, un an de plictis. In primul an spui : “Daca ma parasesti, ma OMOR.”.In al doilea an spui: “Daca ma parasesti, o sa sufar, dar o sa-mi treaca”. In al treilea an spui:”Daca ma parasesti, desfac o sticla de sampanie”.

Esti lasat sa crezi ca dragostea e o chestie pe viata, cand, de fapt -  din punct de vedere chimic – dispare dupa trei ani. Am citit intr-o revista pentru femei ca dragostea este o emisie, de scurta durata, de dopamina, noradrenalina, prolactina, luliberina si ocitocina. O mica molecula, feniletilamina(FEA), declanseaza senzatii de veselie, de exaltare, de euforie. Cand te indragostesti la prima vedere inseamna ca neuronii din sistemul limbic iti sunt alaturati cu FEA. Tandretea nu inseamna altceva decat endorfine(opiul cuplului). Societatea te inseala: iti vinde marea dragoste, cand , de fapt, s-a demonstrat stiintific ca acesti hormoni inceteaza sa mai actioneze dupa trei ani.

Basmele nu exista decat in basme. Adevarul este mai dezamagitor. Adevarul este intotdeauna dezamagitor, de-aia minte toata lumea.

Marea problema a vietii este durerea pe care o pricenuiesti si nici metafizica cea mai ingenioasa nu-l justifica pe omul care a sfasiat inima care il iubeste.

Dragostea ia sfarsit atunci cand nu te mai poti intoarce inapoi. Asa iti dai seama: apa a curs pe sub poduri, neintelegerea domneste; v-ati despartit fara ca macar sa observati.

Ce pierdere de timp: sa vrei sa te omori, cand esti deja mort.

Dragostea este o catastrofa magnifica: sa stii ca te indrepti cu toata viteza spre un zid si totusi sa accelerezi; sa alergi catre pierzanie, cu zambetul pe buze; sa astepti, plin de curiozitate, clipa cand se va alege praful de toate. Dragostea este singura deceptie programata, singura nenorocire previzibila, pe care o vrei mereu si mereu.

“Fan-Chiang a intrebat: - Ce este dragostea?

Maestrul a spus: - Sa pui mai mult pret pe efort decat pe recompensa, asta este dragostea.” (Confucius)

O singura intrebare ma sacaie neincetat si imi rezuma intreaga existenta: ce e mai rau, sa faci dragoste fara sa iubesti sau sa iubesti fara sa faci dragoste?

Trebuie sa te hotarasti: ori traiesti cu cineva, ori il doresti. Nu poti dori ceea ce ai, e impotriva naturii.

Toata problema dragostei mi se pare a fi aceasta: pentru a fi fericit, ai nevoie de siguranta, in timp ce, pentru a fi indragostit, ai nevoie de nesiguranta. Fericirea se bazeaza pe incredere, pe cand dragostea cere indoiala si neliniste…Si a te indragosti nu este cea mai buna cale de a-ti gasi fericirea; daca lucrurile ar fi stat asa, s-ar fi aflat, de atata amar de vreme.

Este multa amaraciune pe pamant, dar e greu sa depasesti tristetea de care este cuprinsa o femeie cand simte ca dragostea pe care i-o purtai se duce, oh, incetisor, nu de azi pe maine, nu, ci pe nesimtite, ca nisipul din clepsidra. Pentru ca sa inforeasca o femeie are nevoie de un barbat care s-o admire, cel putin asa vad eu lucrurile.

Cele mai frumoase serbari sunt cele din interiorul nostru.

Sunt fascinată de extrema tensiune electrica, palpabila, trepidanta, care se poate crea intre un barbat si o femeie care nu se cunosc, fara un motiv anume, doar asa, pur si simplu fiindca se plac si se caznesc sa n-o arate.

Nu este deloc nevoie de vorbe. Este o chestie de mimica, de atitudine. Este ca o ghicitoare, enigma cea mai importanta din viata ta. Oamenii vulgari numesc asta erotism, cand, de fapt, nu este vorba decat de pornografie, adica de sinceritate.

Lumea se poate prabusi, tu n-ai ochi decat pentru ochii celuilalt. In clipa asta, in strafundul tau, stii, in sfarsit.

Stii ca poti pleca de indata cu aceasta fiinta cu care n-ai schimbat mai mult de trei fraze. “A pleca”:cel mai frumos cuvant din limba franceza. Stii ca esti pregatit sa-l folosesti. “Sa plecam”. “Trebuie sa plecam”. “Intr-o zi, vom lua trenuri care pleaca”. Bagajele sunt facute si stii ca trecutul nu este decat un maldar nedeslusit, ramas in spatele tau, pe care trebuie sa-l dai uitarii pentru ca esti pe cale de a te naste. Stii ca ceea ce se intampla este foarte grav si nu faci nimic pentru a opri lucrurile. Stii ca nu exista alta iesire. Stii ca ai sa starnesti suferinta, ca ai prefera sa eviti asta, ca ar trebui sa judeci, sa astepti, sa reflectezi, dar “A pleca”, “A pleca” este mai puternic decat orice. Sa incepi totul iar de la zero. Casuta “Plecare” promite atat de mult. Este ca si cum ti-ai fi oprit respiratia – in apnee juvenila- sub apa. Viitorul este umarul gol al unei necunoscute. Viata iti acorda o a doua sansa; Istoria schimba foaia. S-ar putea crede ca aceasta atractie este superficiala, dar nimic nu este mai profund decat ea; esti gata de orice; accepti defectele; ierti imperfectiunile; ba chiar le cauti, cu incantare. Esti atras intotdeauna doar de slabiciuni.

Iata un test foarte simplu, ca sa aflati daca sunteti cu adevarat indragostiti: daca, dupa patru-cinci ore petrecute fara iubit, acesta incepe sa va lipseasca, atunci nu sunteti indragostit; daca erati, zece minute de despartire ar fi fost de ajuns sa va faca viata imposibil de suportat.

Poti sa te indepartezi pe vecie de un om, poti sa-ti calci toate juramintele si sa ramai in continuare fata in fata cu el, fara sa faci din asta un capat de tara.

Post-scriptum: “Cand minti, cand ii spui unei femei ca o iubesti, e de crezut ca minti, dar ceva, ceva tot te-a impins sa-i spui chestia asta, de aceea, este adevarat. (Raymond Radiguet)

Dragostea este o sursa de probleme respiratorii.

Fiindca dragostea nu inseamna doar sa suferi sau sa-i faci pe altii sa sufere. Poate insemna si ambele in acelasi timp.

Singura veste buna: nefericirea te face sa slabesti. Nimeni nu mentioneaza acest regim, care este totusi cel mai eficace dintre toate. Depresia care te Subtiaza. Cantariti cu cateva kile in plus? Divortati, indragostiti-va de cineva care nu va iubeste, traiti singuri si rumegati-va tristetea cat e ziulica de lunga. Excesul ponderal va disparea mintenas, ca zapada la soare. Va veti regasi trupul zvelt, de care va veti putea bucura – daca scapati teferi.

Cand duci o viata dubla, regula de baza este sa nu te indragostesti. Te intalnesti in secret, de placere, ca sa evadezi, ca sa traiesti fiorul. Te crezi erou, si unde mai pui ca fara multa bataie de cap. Dar sa fii sentimental, niciodata! Nu trebuie sa amesteci lucrurile. Pana la urma, ai ajunge sa confunzi placerea cu dragostea. Ai risca sa fii complet dezorientat.

A seduce o fata inseamna mai ales a reduce distantele. Trebuie sa reusesti sa castigi teren, centimetru cu centimetru, fara ca sa se bage de seama prea mult. Daca vezi o fata care iti place, trebuie sa te apropii de ea (la 2 metri). Daca iti place si de la distanta asta, incepi sa vorbesti cu ea (la 1 metru). Daca zambeste cand ii insiri balivernele tale, o inviti sa danseze sau sa bea ceva ( la 50 de centimetri). Apoi, te asezi langa ea (la 30 de centimetri). Cum incep sa-i straluceasca ochii, trebuie sa-i aranjezi cu grija o suvita dupa ureche (la 15 centimetri). Daca te lasa sa-i aranjezi parul, vorbeste-i putin mai de aproape (la 8 centimetri). Daca respira mai puternic, lipeste-ti buzele de ale ei (la 0 centimetri). Scopul acestei strategii este, evident, sa obtii o distanta negativa prin patrunderea unui corp strain in interiorul acestei persoane.

Orice s-ar spune cel mai bun mod de a nu regreta ceva este sa-l dai uitarii.

Uneori mi se intampla sa am crize de megalomanie: daca ea nu ma vrea, ma autoconving eu, atunci n-o mai iubesc! Tampita asta nu este la Inaltimea mea? Cu atat mai rau pentru ea! Dar aceste tresariri de orgoliu nu dureaza mult, pentru ca n-am un instinct de supravietuire atat de dezvoltat.

Sunt la picioarele tale, descurajat, sfarsit, asteptand lovitura de gratie. De la un anumit grad de intensitate a durerii, iti pierzi orice orgoliu. Nu-ti scriu pentru a-ti cere sa vii, iti scriu pentru a-ti spune ca voi fi intotdeauna aici..Niciun gest din partea ta, si voi fi mereu aici, pe undeva, pe aceeasi planeta cu tine, asteptandu-te.

Pentru ca dragostea sa dureze intotdeauna, e de-ajuns sa traiesti in afara timpului!

Și sunt amintirile alea care nu-ți dau pace… Treci printr-un loc și parcă revezi totul clar. Îți amintești de certuri scurte sau de împăcări dulci, de săruturi, de îmbrățișări, de ce-i povesteai, de sclipirea din ochii lui atunci când te privea și-ți spunea că te iubește, că fără tine ar muri. Și tu spuneai același lucru. Și uite că trăiești. Trăiești și treci întâmplător prin locurile alea care sunt prea încărcate cu amintiri și-i simți parcă parfumul. Și speri absurd să dai de el acolo. Altădată mergi la banca voastră. Aveați o bancă a voastră pe care deși poate mai stăteau zeci de îndrăgostiți, era a voastră. Pentru că acolo vorbeați de viitor și râdeți. Erați fericiți acolo. Și te așezi pe banca aia și parcă lângă tine e el, dar nu poți să-l mai strângi în brațe, să-i spui că va fi bine, că ești alături de el. Pentru că nu mai ești. Nu contează că ai plecat tu, sau a plecat el sau ați renunțat amândoi să luptați. Ideea e că acum nu poți să-l mai strângi în brațe și să-i povestești cum vezi tu diminețile care vor urma. Pentru că diminețile alea în doi nu vor exista. Nu pentru voi! Pentru că ați fost proști și-ați renunțat la iubire, pentru că n-ați luptat îndeajuns, pentru că unul din voi a plecat. Și nici măcar nu poți să-l suni să-i spui toate lucrurile astea. Și dacă l-ai întâlni pe stradă oricum totul s-ar reduce la niște banalități, la un ce mai faci. Nimic din magia care era odată. Și nici măcar nu știi dacă el simte același lucru. Pentru că îl cunoști, așa orgolios cum e, nici dacă ar simți ce simți tu nu te-ar suna să-ți spună…